Toamna  ...E cea mai frumoasa...

Dintre toate anotimpurile, nici unul nu intrece in frumusete si in bogatie Toamna. Coborand de la munte cu trena-i aurie, Toamna se plimba prin gradini si picteaza in galben tot ce-i iese in cale. Mai arunca din paleta sa de culori si un rosu stralucitor pe merele livezilor, si un violet pe viile incarcate de rod, un verde crud pe rochia verzei.

Pamantul proaspat arat, negru, nu se schimba nici macar in fata ei, a Toamnei. O sfideaza parca. Si Toamna, atunci, se intristeaza si pleaca mai departe cu alai de frunze vestede, moarte si-mi lasa in suflet nostalgie. Si totusi...e cea mai frumoasa!

 

 

Toamna în poezie a fost des asociată cu melancolia. Posibilitățile verii au dispărut, iar răcoarea toamnei este la orizont. Cerul devine gri și posomorât.

Balada de toamna de Aurora Luchian

Printre buruieni uscate Si ganganii alarmate, Toamna lunga si ploioasa A secerat ca o coasa Tot ce-a intalnit in cale De pe munti, dealuri si vale Lasandu-le zgribulite, Lacrimate, pustiite... Parca-i nesfarsita ceata! Cand brumata-i dimineata, Cand mohorata cu ploi Udand pomisorii goi, Dar si vanturi nesfarsite... Pasarile ingrozite, Parasind cuiburi de-o vara, Pe sub stresini se strecoara. Nicio frunza n-a iertat! Le-a pictat si au picat, Le-a stropit cu ploi marunte. Cu manie sus, la munte, Burnita a presurat Si pamantul l-a muiat, Topind snopi de ciumafai, Dand la copii guturai. Doar din galeria mica Scoate capul, mort de frica, Un soricel tremurand Si pe toamna intreband: - Unde-s zilele senine? Te-ai gandit doamna, la mine, Ca am spice doar pe-o luna?! S-a retras albit de bruma. Toamna 2016 la biblioteca

Si la biblioteca noastra a venit toamna ...2015